Descriere Proiect IMPLICARE MOTIVAŢIONALĂ

Motivaţia temei

Majoritatea analiştilor motivaţiei sunt de acord cu faptul că motivaţia se referă la un ansamblu de forţe care provocă sau mobilizează individul în a se angaja într-un comportament dat. Aceste forţe sau motive pot fi intrinseci, ce ţin de factori interni/ de personalitate (plăcere provocare, curiozitate, nevoie de dezvoltare etc.) sau extrinseci, ce ţin de factori externi/ de mediu (recunoaştere, recompensă, control, sancţiuni etc.). Există numeroase teorii ale motivaţiei, credibile, de notorietate şi consistente sub aspectul susţinerii teoretice sau dovezilor empirice, care converg spre cele descrise mai sus şi spre analiza a ceea ce se numeşte orientarea motivaţională sau direcţia implicării motivaţionale. Aceste teorii încearcă să explice ce îi motivează pe diferiţi oameni, ce anume îi face să acţioneze, să se implice motivaţional.

Cadrul teoretic

Considerăm implicarea motivaţională ca fiind modulul motivaţional în care putem îngloba ceea ce analiştii motivaţiei denumesc „activarea”, „direcţionarea” sau „orientarea” motivaţională. Definim implicarea motivaţională ca fiind dispoziţia persoanei de a fi atrasă, a intenţiona, a accepta sau a tinde spre atingerea unor obiective. Ne referim la aspectul calitativ, la forţele intrinseci şi extrinseci care mobilizează individul, care iniţiază comportamentele, le determină forma şi direcţia.
Leonard, Beauvais şi Scholl (1999) au încercat să explice conceptul de implicare motivaţională, plecând de la principalele teorii motivaţionale existente în literatura de specialitate. În urma unor analize riguroase a modelărilor existente anterior, ei au propus un model pe care îl consideră exhaustiv pentru descrierea implicării motivaţionale, model care integrează majoritatea teoriilor referitoare la aspectul calitativ al motivaţiei. În acest model, autorii menţionaţi, descriu cinci dimensiuni motivaţionale, similar modelului Big Five: motivaţia proceselor intrinseci (intrinsic process motivtion), motivaţia instrumentală (instrumental motivation), motivaţia externalistă bazată pe sine (external self concept-based motivation )” motivaţia internalistă bazată pe sine ( internal self concept-based motivation) şi internalizarea obiectivelor (goal internalisation).

Operaţionalizare

Pornind de la modelul teoretic sintetic propus de Leonard, Beauvais şi Scholl (1999), am construit o probă de evaluare a implicării motivaţionale - Chestionarul I.M. (Implicare Motivaţională). Chestionarul I.M. conţine 40 de itemi dihotomici solicitând alegerea forţată între două variante de răspuns similar dezirabile (câte 10 itemi pentru fiecare factor) şi evaluează poziţia subiectului pe 4 dimensiuni, cu referire la activitatea profesională: 1) implicare hedonică (preferinţe pentru autonomie, libertate în realizarea unor sarcini plăcute/ preferate); 2) implicare socială (preferinţe pentru validare externă, recunoaştere şi feedback social); 3) implicare internalistă (preferinţe pentru validare internă /standarde personale, provocare şi autodepăşire); 4) implicare instrumentală (preferinţe pentru recompensă materială sau ierarhică).
Prin combinarea cele patru seturi de dimensiuni bipolare de mai sus este posibilă identificarea scorurilor subiecţilor la alte două scale secundare quasi independente: a) implicare intrinsecă (ca sumă a valorilor finale obţinute la scalele implicare hedonistă şi implicare internalistă); b) implicare extrinsecă (ca sumă a valorilor finale obţinute la scalele implicare internalistă şi implicare instrumentală).

Stadiul actual al proiectului

Până în acest moment am reuşit construcţia acestor probe, verificarea validităţii de conţinut, optimizarea itemilor în cadrul fiecărui factor şi probarea consistenţei interne în câteva cercetări distincte. Mai mult, în câteva studii (vezi secţiunea ”Date ale cercetării”) am început să verificăm validitatea chestionarului I.M. prin punerea lor în legătură cu alte variabile psihologice şi organizaţionale şi verificarea aşa numitei „validităţi convergente şi de diferenţiere” („convergent and discriminant validity”). Intenţionam organizarea unor cercetări de verificare a validităţii „de criteriu” („criterion-related validity”) pentru ca în final să coroborăm aceste date cu câteva studii finale de verificare validităţii „de construct” („construct validity”).

Mesajul echipei

Atât chestionarul de evaluare a persistenţei motivaţionale (vezi proiectul „Persistenţă Motivaţională”) cât şi cel de identificare a preferinţelor de implicare motivaţională se pot dovedi deosebit de utile pentru evaluarea motivaţiei în context profesional. Intenţia noastră este de a dezvolta aceste probe astfel încât să le putem oferi practicienilor, după ce ele vor fi propuse spre evaluare Colegiului Psihologilor din România.